„Avortul. Întrebări şi răspunsuri. Să-i iubim pe amândoi”, Dr. John C. Willke, Barbara H. Willke,
Editura Provita Media, Bucureşti, 2007, 424 p.

Cartea autorilor americani dr.John C. Willke şi Barbara H. Willke, „Avortul. Întrebări şi răspunsuri”, subintitulată „Să-i iubim pe amândoi”, a fost tradusă, de la apariţia primei ediţii în SUA, în 1985, în peste 20 de limbi. Ideile pe care le promovează autorii pot produce efecte pozitive asupra unor molime sociale, care evoluează ca o avalanşă în societatea noastră de astăzi, iar cursa aceasta de asanare a mediului poluat, chiar otrăvit, de politicile liberaliste şi de viziunea mercantilistă asupra vieţii, se dă contra cronometru. Asta este opinia editorilor de la Asociaţia Provita Media, care de câţiva ani buni încercă să promoveze pe plan naţional o gamă de informaţii, elaborate după modelul acestei cărţi atât de cunoscute. La nivel mondial, cartea medicilor americani a devenit sursa de bază de idei şi argumente pentru mişcarea pro-vita, mai ales a celor care vor să demaşte răul care-l produc instituţiile şi marile concerne ale industriei mondiale ale avortului.

Modelul constă în esenţă în a contracara conceptele ideologiei materialiste şi liberaliste cu argumente care sunt susţinute în special de ştiinţa medicală modernă, ca şi de alte domenii ale ştiinţelor conexe. Fiecare idee este prezentată sintetic, într-un limbaj pe înţelesul tuturor, oferind pentru credibilitate şi pentru lămuriri mai ample sursele documentării, care sunt de obicei publicaţii notorii sau lucrări ştiinţifice. De-a lungul timpului, de la o ediţie la alta, autorii au îmbunătăţit structura cărţii, adaptând-o din mers la bătălia ideologică pe care trusturile pro-avort, din ce în ce mai bogate şi mai agresive, o desfăşoară peste tot în lume. Iar România, ca orice altă ţară fostă comunistă, de altfel ca mai toate ţările aflate în criză socială şi economică, a devenit o ţintă a reprezentanţilor acestei industrii, care are experienţă şi mijloace materiale de a corupe instituţii de stat şi chiar guverne.

Informaţiile pe care ni le oferă autorii, formulate simplu, după modelul întrebare-răspuns, citite cu răbdare până la capăt, oferă cititorului un adevăr fundamental. El poate înţelege şi pe această cale valoarea inestimabilă a vieţii omului. Cercetările ştiinţifice, dar şi o parte din mijloacele tehnologiei, aşa cum le prezintă autorii din sursele cele mai autorizate, relevă un fapt intuit de înţelepţi sau de unii medici de-a lungul istoriei, acela că un copil din pântecele mamei are viaţa la fel de bogată şi valoroasă ca atunci când a fost născut. Discursul autorilor, la acest capitol, are credibilitate pentru toate nivelele de înţelegere. El poate influenţa şi lumea medicilor ginecologi, şi pe oamenii politici, care constituie pârghiile cele mai importante ale acestui mare mecanism internaţional, care condamnă anual la moarte, în numele intereselor financiare, sute de milioane de copii. Bineînţeles, aceste argumente pot în cele din urmă mişca în bine presa, lumea oamenilor de drept sau pe cea finanţiştilor. Am evocat aici doar pe reprezentanţii domeniilor care au rolul cel mai important în a modifica legislaţiile naţionale şi punerea în practică a  politicilor pro-avort. Chiar şi numai pentru că oferă un asemenea cadru de dezbatere, cartea aflată în discuţie este atât de necesară de-a fi făcută cât mai repede cunoscută în lumea României de astăzi.

Argumentele acestei cărţi, însă, au valoare terapeutică. Terapeutică pentru că ele au darul de-a limpezi minţile oamenilor cu informaţii din gama celor întâlnite în mod obişnuit în lumea de astăzi, promovate de şcoli, de presă sau de literatura ştiinţei actuale. Căci minţile multor oameni nu au putut să dezlege dramele în care au intrat, şi pe care le presimt, dacă nu le trăiesc în mod conştient, după ce au participat direct sau indirect la un avort. În România, drama avortului, dacă ţinem cont că toţi membrii familiilor în care s-a luat decizia avortului au simţit mai mult sau mai puţin greutatea responsabilităţii morale,  a  făcut milioane de suferinzi la nivelul psihicului sau sufletului. Pentru aceştia, cartea vine cu un mesaj de iubire, nu unul polemic sau de condamnare. Conceptul de bază al ideologiei propuse, atât cât se poate spune că există şi o orientare teoretică, este acela de a-i face disponibili pe oameni să iubească şi copilul, ca pe mama care-l poartă în pântece. Concepţia actuală, pe baza căreia a fost construit un întreg eşafodaj legislativ pro-avort în toată lumea, promovează o atitudine de ură şi duşmănie între copilul din pântece şi cei din jurul lui, pornind chiar de la părinţi. Acestei lumi a urii autorii îi propun, cu argumente pe înţelesul tuturor, conceptul „Să-i iubim pe amândoi”. Pe de o parte, ideile acestei cărţi, ca orice lămurire cu argumente credibile, pot începe alinarea celor cu sufletele încărcate de drama participării la un avort. Iar pe de altă parte, dacă acest mesaj ajunge la cât mai mulţi oameni, astfel încât să iniţieze un curent de opinie generală, întregul eşafodaj al industriei avortului ar începe să se clatine şi chiar să se prăbuşească. ( Larisa Iftime)

“O viziune asupra vieţii”, Larisa Ciochină, Constantin Iftime, Provita Media, Bucureşti, 2003, 196 p.

Autorii prezintă fenomenul avortului din România, utilizând informaţii din literatura de specialitate şi din presă. Pentru a surprinde modul în care instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale româneşti  reacţionează la stăvilirea noilor mentalităţi generate de ideologia scientistă şi a liberalismului sexual, autorii au efectuat anchete jurnalistice, ce au fost redate sintetic în această carte. Cartea scoate în evidenţă câteva realităţi evidente astăzi: industria avortului decimează populaţia României, adolescenţii şi tinerii sunt „educaţi” să apeleze cât mai devreme la relaţii sexuale, şubrezindu-şi trupul şi sufletul, bolile cu transmitere sexuală, inclusiv HIV/SIDA, au scăpat de sub control iar numărul femeilor bolnave de cancer de sân şi de col uterin a crescut vertiginos. Autorii

«„O viziune asupra vieţii” este cartea soţilor Larisa şi Constantin Iftime, care îşi merită pe deplin referirea la frumoasa, dar şi cutremurătoarea noţiune de „viziune”. Ca Dumnezeu să-i înveţe pe oameni să-i contemple propria-I măreţie din creaţie nu şi-a scris numele pe cer, ci i-a îndemnat să privească cerul înstelat, după cum nici Mântuitorul Iisus Hristos, arătându-se după Înviere ucenicilor Săi, nu le-a declarat verbal iubirea, ci le-a descoperit pieptul, îndemnându-i să-i privească rana din sfânta Lui coastă. Aşa fac şi autorii acestei deosebit de preţioase cărţi. Nu ne descriu nici poetic şi nici folosofic rana de moarte a unui neam întreg, deşi prezentarea cărţii nu e lipsită de un deosebit har literar, ci ne introduc nemijlocit în cunoaşterea unei realităţi atât de crude încât aceasta vorbeşte de la sine. Este realitatea care nu se adresează lumii ochilor ca să încânte, ci să plângă. Să plângă cu lacrimi de sânge. Să plângă cu inima îndurerată, să plângă cu întreg neamul care a început să-şi psalmodieze prohodul, dar şi împreună cu îngerii din cer care au pogorât pe frumosul nostru paradis, ca să plângă alături de noi. Într-adevăr, avem de-a face cu cartea unei descoperiri care ne agrăieşte, ne solicită o atitudine, ne trezeşte în adâncul sufletelor sentimentul viu al răspunderii nu doar în faţa destinului, vândut de Dumnezeu neamului nostru, ci în faţa propriului nostru destin personal. Un studiu privind situaţia din ţara noastră introdusă de avorţionismul care a atins pragul pruncuciderii generalizate, descriind mijloacele prin care sunt omorâţi milioane de copii nenăscuţi, pe lângă informaţia pertinentă ce ne-o procură, ne deschide perspectiva înţelegerii cauzelor care ne aruncă pe marginea prăpastiei şi ne face să auzim chemarea la o luptă într-u apărarea vieţii. O autentică „viziune asupra vieţii” aduce cu sine şi o autentică semnificaţie a unei lupte pentru apărarea vieţii. E vorba de lupta împotriva pruncuciderii, iar cartea soţilor Larisa şi Constantin Iftime apare ca o veritabilă armă în această bătălie. Pr.prof. Ilie Moldovan

Descarca de aici .pdf

Dr. Christa Todea-Gross, Preot prof. dr. Ilie Moldovan - "Indrumarul medical şi creştin despre viaţă al Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România"

Editura Renaşterea, Cluj-Napoca 2008, 445 p.

Încercând să răspundă chemării stringente de reînnoire a neamului românesc, Federaţia Provita îşi propune să contribuie, alături de toţi cei pe care conştiinţa îi angajează în lupta pentru viaţă, la sprijinirea întoarcerii către Izvorul Vieţii a celor care L-au abandonat. O premiză indispensabilă – deloc un panaceu – o constituie buna informare, cu atât mai mult cu cât întreaga ideologie a „drepturilor sexuale şi reproductive” utilizează din plin manipularea de limbaj („produsul de concepţie”, în loc de embrion sau făt; „întreruperea sarcinii” în loc de omorârea fătului, şi multe altele) şi tendenţiozitatea în prezentarea datelor ştiinţifice.

Paginile următoare se adresează în primul rând acelora (preoţi, profesori de religie, credincioşi angajaţi în lucrarea pastorală şi misionară a Bisericii) care caută un ghid teologic şi medical în vederea realizării unor programe de cateheză şi asistenţă pastorală a familiilor în criză, sau pentru pregătirea tinerilor pentru căsătorie. În plus, ele pot fi utile oricui este interesat de o viziune creştin-ortodoxă asupra vieţii.

Nu au fost abordate aici decât o parte dintre temele pe care le presupune problematica vieţii. Venirea în existenţă a fiinţei umane (antropologia prenatală) este prezentată pe larg; întemeierea familiei prin căsătorie şi destinul ei este implicită; fiinţarea umană în extensia sa cantitativă (antropologia demografică) nu este abordată. Selecţia temelor a impus şi modul de abordare, preponderent teologic şi medical.

Ca orice demers de înţelegere a realităţii, lucrarea se referă la „fapte” (date medicale, experienţe umane) şi „valori” (sensuri teologice şi opţiuni morale): valorile dau semnificaţie faptelor, iar faptele testează valorile. O contribuţie remarcabilă, practic unică în literatura de limbă română, o reprezintă prezentarea comparată a problemelor medicale, atât din perspectiva concepţiei medicale secularizate, dominate de imperativul satisfacerii unei cereri de sănătate degrevate de implicaţii morale, cât şi din perspectiva unei concepţii medicale creştine, preocupate de integritatea somatică, psihică şi spirituală a oamenilor, în interdependenţa acestor dimensiuni. Ca ultim bastion al ideologiei iluministe a adevărului ştiinţific „neutru” valoric, lumea medicală secularizată este – dureroasă ironie – încă puţin dispusă să ia în considerare experienţele umane nefericite care îi subminează paradigma.

Dorim ca lucrarea de faţă, primul rod editorial al eforturilor Federaţiei Organizaţiilor Pro-Vita Ortodoxe din România, să constituie un instrument de orientare a celor care caută renaşterea „în Hristos şi în Biserică” a vieţii familiale şi a vocaţiei parentale.

Descarca aici .pdf